Sunt verde, scumpa neichii - Parodie

Sunt verde, scumpa neichii, în joarde-mi stau atomii

şi-n dioptria mată văd iepele-n câmpie,

m-aş reîntoarce-n pamperşi, dar azi mă joc cu gnomii

că mi-a-ncolţit pelinul şi-n sânge am leşie.

Sunt verde, scumpa neichii, am stive de izmene

muiate-n chinul berii când nu-mi găseam poteca,

dar cât să mai îndur, în zori, atâta lene,

cu trupu-mi de macac, citindu-l pe Seneca?

Sunt verde, scumpa neichii, cu muşchi crescuţi pe spate

şi hrana mi-e icoană, sug sevele din ficuşi,

pe inimă-mi stau peştii cu burţile crăpate

şi-am dezlipit gheţarii cu slove din papiruşi.

Sunt verde, scumpa neichii, în zbor de lilieci

m-agăţ în sfoara lunii cu gleznele strivite,

din mucegaiuri sorb parfumul tău când treci,

căci au sălaş în ele prinţese poleite.

Sunt verde, scumpa neichii, şi tu mă minţi frumos

că-n verde stă speranţa şi crucea-i doar povara,

dar eu sunt numai verde ‘nainte, când, un os

a grăit din raiuri: „Mai schimbă, fato’, ceara!”