Nu ştiu cum fac

Adeseori cu tine prin lanul fecioresc
în ape dezrobite un zâmbet înfloresc,
mărgăritare vii în păr mi se aprind,
nu ştiu cum fac dar munţii
în braţe îi cuprind.

În ochi argintul lunii iar mi se anină,
mătase albă ţese gândul pe-o colină,
izvoarele ţâşnesc din uitatul munte,
nu ştiu cum fac dar paşii
se pierd în flori mărunte.

Când roi de fluturi albi mă răscolesc în pori
peste maci, în câmp, se pornesc ninsori
şi iară se roteşte o pală-nmiresmată
nu ştiu cum faci dar este
şi-acum ca prima dată.