Viscol

Ce şuieră-n fereastră? E vântul curios
Ori de cuvinte mute e viscolul furios?
Ascultă iar în sobă lemnul cum trosneşte
Şi vino mai aproape, cu dorm ă cucereşte!

Priveşte cum se pleacă de viscol în grădină
Cireşul plin de muguri! Oftează şi suspină,
Covorul alb s-a-ntins, dar iarna e zăludă:
Te-ndeamnă către mine, sărutul să-ţi audă...

Am pus lângă Isanos un coşuleţ cu mere
Parfum de toporaşi te-mbată de plăcere,
Ascultă în surdină coloana de pian
Şi mai recită-mi azi de Ana Sofian...