Mesaj cu tichie... către poli

Nu mai privi noroiul "dăruit" "de-afară",
Priveşte-n ochi ţăranul, înclină-te şi taci!
Ascultă-i versul doinei, buciumul de seară
Ce-şi laudă pământul de la străbunii daci!

Nu mai privi uscate ramuri din păduri
Priveşte-n ce magie te poartă un artist,
Întreabă-l ce e foamea, ce-nseamnă să înduri
Şi-i vei afla durerea: e vesel când e trist!

Nu mai privi spre ştirea boldită, spusă-n dodii
Avem români de geniu pe-ntregul mapamond,
Mai bine-adu-i acasă, oferă-le remedii
Şi nu-ţi vei pierde-o scamă din traiul rubicond!

Priveşte către neamul cu limbă ascuţită,
Ştii că ţi-a dat fotoliu, vacanţe şi maşini,
Ştii că te ţine-n pufuri, iar tu plăteşti şi mită
Să vinzi pământul ţării în târg, pe la străini...