Cât să nu doară

            Pe-aleea mea, în orice seară,
           Privesc tăcuţi, statornici teii.
           Sfioşi tresar, atinşi de zmeii
           Stârnind parfum - mă împresoară.

           Orgolioşi îi dau aleii
           Esenţe moi, să nu mai doară
           Din amintiri, când prima oară
           Ne sărutam doar noi şi teii.

           Pe-aleea mea, încă-nfloreşte
           Castanul pur, spre nord arată.
           Pe-o bancă stau şi mă priveşte,

            Dar nu mă vede niciodată.
            Spre sud, în jos, se regăseşte
            O salcie - sfioasă fată...

Lucrare de Nynna Vizireanu