Mă prinzi în dans cu Prometeu

Găseam în ochiul tău lumină
Şi-n gând mereu căldură-aveai,
Credeam că-n vara ce-o să vină
Plecăm din noi cu flori de mai.

C-un fulger tai ţesutul drum,
Ne-aruncă-n mări de compromis,
Iubind vernal atunci şi-acum
Mai mult iubesc, dar eşti un vis.

Dezbracă-mi nori să mă uimeşti,
De câte ori cu raza ta
Cât ai clipi mă înfloreşti,
Mi-ai dat un ţel, nu pot uita.

Prin ochii tăi mai văd şi azi
Sigiliul alb de prin dorinţi,
Cu-atâtea flori în mai îmi cazi
Ninsori pe ram de rugăminţi.

De când mi-e vis de rouă-n flori
Şi setea-ţi drum la sânul meu
Învârt etern sori după sori,
Mă prinzi în dans cu Prometeu...