În
ochii trişti ascundem curcubeie,
Cuvintele
nu-şi mai găsesc rostiri.
Am
şi uitat cum vine o scânteie
Şi
visele se pierd în amăgiri.
Cu
lacrimi ud setoase, albe flori,
Dar
inima se-nchide fără zbor,
Ucidem
iarăşi nenăscuţi cocori
Cu
pendulări în alt şi alt decor.
Cu rătăciri ne-am mai ales şi azi
Şi disperări se-ntorc în amanet
Când
sufletul e plin de dor şi rabzi
Ţi-e
pieptul ca străpuns de un stilet.
Cu
gândul nu găsim niciun consens
Când
inima aleargă înspre est,
Te-ntrebi
atunci dacă mai are sens
Să
căutăm iar zorii către vest!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu