Să te ştiu cum n-am ştiut

Cât aş vrea în poarta lunii
În mirarea ta, cu sânii,
Să te mai dezmierd cât ţine
Cerul, soarele, în mine,
Să te sorb din ochi în ochi
Ca pe-un cântec de deochi,
Să te sorb din gură-n gură
Ca pe seva dintr-o mură,
Să te sorb în mine tot
Şi în pântec să te port,
Să te ud cu apă vie
Să-mi fi perlă-n cochilie,
Spicul dintr-o pâine albă
Să îţi fiu în carnea dalbă,
Să îmi creşti pe creangă mugur
Când e soarele în strugur,
Să n-adoarmă norii-n lună-
Să ne plouă-o săptămână
Când colindul pe câmpie
Se dezbracă-n zori de ie.

Tu sămânţă, eu pământ
Ridicând din crudul gând
Un mileniu jumatate
De amoruri piperate,
Să-mi fi prunc, să îţi fiu mamă
Vălurit ca mânzu-n coamă.
Hai, să te cuprind, să-mi vii!
Cum îşi intră noaptea-n zi,
Cum îşi intră râu-n mare
Şi cum intră ploaia-n floare.
Noapte, noapte vino-mi lângă
Să iubesc, să îmi ajungă
Până-n capăt de deşert,
Sus, în munte, să îl iert,
Până în adâncul mării
Şi până-n înaltul zării,
De la dansul inuit
La haiku-n răsărit,
În tăcerea picăturii
Când sărută poala gurii,
Mai încet, ca la-nceput,
Să te ştiu, cum n-am ştiut...

 Concurs de poezie autentica pe site Negru pe Alb cu tema  "Dragostea".
Poezie ce a obtinut premiul doi in iunie 2013