Trei calatori fantastici cutreiera pamântul:
Soarele splendid, gerul îngrozitor si vântul.
Unul da viata, altul da moarte, aparând,
Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând.
Ei întâlnesc o fata, voioasa caprioara,
Ca soarele de vie, ca vântul de usoara.
Si-i zic: "Copila draga, alege din noi trei,
De vrei sa fii mireasa, pe care tu îl vrei!"
Românca le raspunde cu o vesela zâmbire:
"Sunt sprintena ca vântul, pe dânsu-l vreau de mire!"
"Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?
Am sa ma razbun la vara cu focul meu nestins."
"Cum? zice gerul aspru, m-ai departat pe mine?
Am sa înghet la iarna si inima din tine."
"Nu-mi pasa, mândre soare, de focu-ti arzator
Cât mi-a sufla în fata un vânt racoritor.
Nici de-al tau frig nu-mi pasa, o gerule de gheata,
Cât vântu-n mezul iernii nu mi-a sufla în fata."
Soarele splendid, gerul îngrozitor si vântul.
Unul da viata, altul da moarte, aparând,
Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând.
Ei întâlnesc o fata, voioasa caprioara,
Ca soarele de vie, ca vântul de usoara.
Si-i zic: "Copila draga, alege din noi trei,
De vrei sa fii mireasa, pe care tu îl vrei!"
Românca le raspunde cu o vesela zâmbire:
"Sunt sprintena ca vântul, pe dânsu-l vreau de mire!"
"Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?
Am sa ma razbun la vara cu focul meu nestins."
"Cum? zice gerul aspru, m-ai departat pe mine?
Am sa înghet la iarna si inima din tine."
"Nu-mi pasa, mândre soare, de focu-ti arzator
Cât mi-a sufla în fata un vânt racoritor.
Nici de-al tau frig nu-mi pasa, o gerule de gheata,
Cât vântu-n mezul iernii nu mi-a sufla în fata."