Sub lacrima de lună

Ai cucerit în mine şi ultima redută,

Cu braţe tânjitoare m-ai cules din nori!

Sunt acum femeia ce inima ţi-ascultă

În tăceri aprinse de zâmbet şi candori.

M-ai cucerit cu râul de note cristaline

Ce-mi străbate trupul de mare străvezie,

Eşti acum iubitul de toamnă şi cu tine

Descopăr infinitul în ochi de poezie.

M-ai cucerit cu dorul cuprins de-nflăcărare,

Se răsturna pe ţărmul în care ai găsit

Cheia pentru toamna ascunsă în petale

De roze-mbujorate pe sânul meu uimit.

De-aş cuceri în tine tot sângele felin

Ţi-aş arăta ce clocot te cheamă să îţi spună

Că stelele-s de aur, că apa este vin

Când ne sărută vara sub lacrima de lună.