Rondel indecent

Nu te sfii! Propune-mi indecent

să ne-ntâlnim în atriul sângeriu!

Nu fii timid, dar fii, te rog, atent

să nu-mi răneşti covorul arămiu

Şi nu uita eşti lozul imanent,

empiric must în solul meu târziu!

Nu te sfii! Propune-mi indecent

să ne-ntâlnim în atriul sângeriu!

Latentul dor devine virulent,

deşi i-am dat cuvântul balsamiu:

un ideal de verde transcendent

pe colţul stâng din atriul străveziu...

Nu te sfii, propune-mi indecent!