21 februarie 2012

a venit...

...sfarsitul
si simt cum incepe infinitul




Un sunet prelung de chitară
mai plânge sfârşit la-nceput,
să-ndiguiesc ce-o să doară,
să pot uita ce-a durut.

Să vină moartea şi noaptea şi iarna!
Am să le spun o vorbă, de duh,
să spumege gura lumii, ahh, bogata...
le-arunc pe toate cu silă-n văzduh!

Nimic nu-mi stă-n cale,
sunt viscol spre tine
şi când te-ajung mă topesc infinit
acum voi afla dacă drumul meu ţine
spre plus, spre minus ori spre zenit...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu