Aşa frumos ningea

Aşa frumos ningea când te-am găsit

În mantia cu fir de viorele,

Cu fulgii mari cernuţi din cer spăşit

Râdeam în broderii de răcorele.         

Aşa frumos te-am strâns la pieptul meu

Parcă toţi copacii-au nins cu flori de măr,

Te-am mângâiat pe-obraz, pe păr, mereu

Slovele dansau în menuet uşor.

Aşa frumos pe gură-am pus cu dor

Buzele-mi calde cu cireşii-n floare,

Ţi-am strecurat timidă: “te ador”

Şi parcă că îţi eram dăruitoare.

Aşa frumos  prin zale-n alba noapte

Ne-am învelit cu luna şi ţi-am spus

Că vom pleca departe, mai departe,

Spre polul tău, din polul meu opus.

Aşa frumos ningea, că prin nămeţi

S-au copt versete în spice mari de grâu

Mirată, luna, ţese-n dimineţi,

Un punct spre soare, şi-n mare intră-un râu.