7 iulie 2014

Perpetuum mobile



Ştii...
în fiecare dimineaţă
şinele tramvaiului meu
se intersectează cu aleea
pe care urci

am la mine
strânse încă de la miezul nopţii
săruturi şi-mbrăţişări
din întâlniri diafane
de mâine

le despletesc ghem de lână moale
pe strada ta
să-ţi arate calea spre mine

apoi cred întreaga zi
că îl ţii ghemuit în palma ta

eşti cu mine pretutindeni
când deschid porţile mari şi grele de fier
în răsăritul ce mă întâmpină la intrarea în hală
când dezactivez alarma
când aşez file pline de cifre fără sens
în minele de creion tocite pe file mici şi albe
scriind gânduri pe sub pupitru 
încerc să pun pe hartă puncte în care
cred că te-ai afla
apoi plec
alarmă
porţi
apus
tramvai
alee
firul...

perpetuum mobile

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu