6 iulie 2014

Glasul inimii



Nu-mi cere voie să mă vezi ori să m-auzi,
Tu vino, val rătăcitor prin mine,
Peste uscatele deşerturi să mă uzi
Atât cât vrei şi cât privirea mea te ţine.

Tu sună-mă, eu, dacă pot, răspund
Şi, dacă nu, tot îţi răspund să ştii!
Te-aş căuta, dar nu vreau să pătrund
Să tulbur lumea ta de poezii.

Eu te-aş suna căci am minute multe
Incluse pentru veacuri de iubire,
Dacă vreodată nu e nimeni să te-asculte
La mine ai un loc de poposire.

Să mă ierţi de nu îţi voi şopti cuvinte
De-amor, tandreţuri şi-alte nemuriri,
La telefon eu vreau să-ţi fiu cuminte
Ca să nu-ţi joace ielele-n priviri.

Oricum, frumoasă nu mai sunt şi nici
Shakira să-ţi dansez, gătind, pe masă,
Corvoadele mă ţin în piei de-arici,
Vederea şi auzul mă cam lasă.

Dar ce pot face eu? Mai simt şi-acum
La fel, iubirea, ca atunci, demult!
Deşi o iau mereu pe un alt drum
Doar glasul inimii îl mai ascult...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu