29 iunie 2014

Te regăsec



Te regăsec în mine ca o apă:
Tu mă inunzi şi eu plutesc în ea.
Ai fost cândva mărgăritar sub pleoapă,
De n-ai fi fost ce rost aş mai avea?

E toamnă-n noi şi toţi castanii dor
Cu braţele uscate-n aşteptări,
Cu-aripile setoase de cocor
Ne-mpiedică recif de ezitări.

Brumarii râd şi  înfloresc! E mai?
Speranţele-au înmugurit şi eu
Pe sub zăpezi mai stau un timp, tu n-ai
Nimic de spus şi-mi este tot mai greu.

Te regăsesc în mine ca o rază,
Tu mă pătrunzi, mă încălzeşti cu ea.
Acum îmi eşti  sahară şi-apoi oază,
Într-un ocean de dor care durea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu