22 iunie 2014

Puzzle si roşu de sânge

În zorii zilei de foc
mă trezeşte cântec de pescăruşi;
mă îndrept năucă spre fereastră,
sigură că peisajul marin e acolo,
încerc să despic zarea :
nu-mi iese, ca un bumerang mă izbeşte
imaginea veche de beton,
deasupra – doar o bucată de azur,
o bucată de soare
şi pescăruşii...
piese rătăcite, probabil,
din puzzle-ul unei fetiţe
alergând pe câmpii betonate
în drum spre mare.

În urmă triluri de păsări
rătăcite
şi coroane verzi de copaci
rătăciţi;
sunetele mă poartă spre altă imagine
uitată,                                                                                     Lucrare de Mihai Cătrună
neatinsă încă de grotescul beton,
sfâşiată de timp,
închisă şi aruncată
în amintirile mele chinuite,
amestecate, încercând în zadar
să-şi facă loc în tabloul căruia îi aparţin,
alte piese dintr-un puzzle
pierdute de fetiţa alergând spre curtea bunicii.

Sunetele şi aromele
s-au spart atunci când
imaginile nu au reuşit să dea năvală;
bălţi de sânge au invadat tablourile,
puzzle-ul rătăcit se prelinge în roşu...



Căutări prin vara arsă de cuvinte

Antologia Esenţelor - 2012 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu