22 iunie 2014

emoţia

primei apariţii scrise

https://www.youtube.com/watch?v=f1oWN5R8T5k

cu

Sunt o toamnă ruginie,
Un amurg, de la-nceput.
Dimineaţă brumarie,
Sunt tristeţe şi trecut...

Am studiat la unul dintre liceele industriale ale vremii. Nu am agreat ideea de a mă pierde în fabricile trasate ca unic ţel, de aceea am ales căi nebătute. Lucrul cu publicul mi-a deschis orizontul retezat de traiul printre blocuri. Am trecut, ascendent, prin toate etapele într-un Complex de Hoteluri şi Restaurante din capitală. Când am simţit că aici mi-am atins limita, am plecat pe drumul capitalismului, lucrul la „patron”, care mi-a adus bucurii profesionale, respectul oamenilor, accesul către meseria pe care nu am avut curaj să o îmbrăţişez la timpul potrivit - contabilitate. Însă, toate acestea şi devotamentul faţă de familie, m-au răpit mie însămi, neavând timp, până acum, să mă aşez în tihnă cu gândurile mele. Nu am avut puterea să-mi trasez un ideal pe care să-l urmez, deşi am făcut tot timpul „ce trebuia”, niciodată ce-mi doream. De aceea mă simt o intrusă în propria mea viaţă, o pasăre în propria colivie, cu aripi frânte de propriile gânduri...

şi

Adonis şi Zoroastru
Ineluctabila melancolie
Nopţi
Scorpia
Recitare
Când se face primăvară?
O coamă de cal
Natură statică
Stivuire
Puzzle şi roşu de sânge

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu