16 noiembrie 2012

gimnastici - începutul

când bunica vroia să mergă în sat, la horă, la cămin, ori în crâng la întâlnirea cu bunicul, se pregătea înainte: se lăia, se pieptăna, mergea în fundul casei, în camera aceea rece şi întunecoasă, mirosind a naftalină şi busuioc uscat, îşi alegea rufele frumos stivuite, spălate, pânzeturi fine, brodate, cusute, pline de istorii vesele sau noi, gata să cuprindă în ele lumea ţărăncuţei codane, trupul ei fraged tremurând doar la gândul că ar fi posibil să o ţină de mână

cât timp pregătea toate hainele, la început mici fiori care, apoi, precum notele pe portativ, mai sus, tot mai sus, urcau fluturi gingaşi, iar inima tropotea ca o herghelie pe imaşuri, aşa se face că era rumenă în obraji când  ajungea la întâlnire, orice cuvânt, privirea lui, erau zeificate şi ea rămânea privindu-l ca pe statuia lui Michelangelo

mulţi bădii o luau drept ciudată, dar ea era doar timidă, şi hainele, fără hainele ei curate, pielea parfumată cu apă de colonie adusă de la capitală, nu ar fi mers la bădia, căci toată pregăteala ei era preludiul, începutul unui preludiu ce avea menirea să transmită undele ei spre inima cuceritoare


11 noiembrie 2012

Vorba de amor



Vorba de amor e o pisică
Ce coboară-ncet, din pod, pe scară,
Uneori  e-un ghemotoc de frică
Languroasă,-n atriu, se strecoară;

Alteori, ventuză, se aplică
Pe ventricol şi de sâni mă ară,
Vorba de amor, ca o pisică,
Ce coboară-ncet, din pod, pe scară.

Scoasă din străfunduri, ca o mică,
Deseori  valsează pe vioară,
Ce păcat că nu aud nimică,
Estompat e glasu-n colivioară...

Vorba de amor e o pisică.

gimnastici - razant

blocajele fac deliciul trecerilor
să ajungi să refuzi a citi orice e cât se poate de distractiv
am cumpărat dropsuri in loc de pâine
am cerut pâine în loc de cartelă pentru metrou
am cumpărat apă cu banii pentru telefon

delirez

mi-ai spus că "e mai bine pentru mine aşa"!

nu e

am pierdut legătura cu lumea
cu mine
ţi-am spus că-mi eşti hrană
ai ştiut că în spirit

mi-e foame

razant, gându-mi trece prin trupul tău
te răscoleşti prin mine
delfin însetat

asta numeşti "mai bine pentru mine"?

am să măsor cu pasul unei furnici distanţa până la tine
printez imaginea cu porumbelul din balcon
îl decupez
şi îl trimit călător cu bileţele de amor

altă cale nu mai am pentru distanţa asta incomesurabilă

10 noiembrie 2012

Chiar dacă... nu-mi spune...

Chiar dacă sub pleoape un izvor
de apă spre tine s-a ivit
e numai născutul meu fior
sfielnic, mereu îndrăgostit

Chiar dacă uşor mă rătăcesc
în mine petale s-au deschis
ca ninse cuvinte se topesc
esenţe valsează înspre vis

Chiar dacă mai stau pe-un colţ de nor
şi frunze mă răscolesc în piept
de vină sunt paşii care vor
să nu-i mai ţin pe loc s-aştept

Chiar dacă îţi par un chip de lut
şi iarna peniţa mi-a-ngheţat
e numai de dorul ce-a durut
şi este de tine însetat

Nu-mi spune că nu mai crezi în noi,
mă cheamă-n igloul pentru doi!

9 noiembrie 2012

După clipe

Într-o veşnicie două picături
Pe oceanul astăzi, încă, neumblat
Prinse în capcană între armături
Anotimpul nostru pieptul şi-a umflat.

În cimentul nopţii, sol amăgitor,
Ne striveşte, poate, ultima redută.
Te-am pierdut, iubite, pe un vechi Alcor
Fără nicio roată în viaţa cusută.

În tăcerea mea îmi doream să vii,
Un abecedar am fi inventat;
Frunza de pe ram vrea să îi mai scrii
Cum va fi, din nou, clipa ce-a plecat.

În tenebre cercuri disimetric, visul
Încă se curbează într-un mod bizar,
E planeta goală, am văzut abisul
Când ai luat lumina din ultimul far.

Câte clipe crude azi mi te răpesc!
Cine-mi fură glasul când strig: „te iubesc!”?

8 noiembrie 2012

Ceasornicar

 Ceasornicar pe unda ce scurtează
 fir după fir speranța către tine
 în scrinul vechi mai sunt misive; cine
 să le închidă-n plicul ce veghează?
 
 Rotițele se-nvârt cu zimții lipsă,
 tociți de veghea-n care sunt pierdute
 trei limbi de foc, bătrânele redute
 sunt prinse-n toc, cerneala e-n eclipsă.

Mă-ntorc mereu la foaia-ngălbenită
 cu rânduri mici în partea ei de sus;
 încep să văd, pe sub cuvânt nespus,
 privirea ta dintâi, din urmă cea vorbită.
 
 Să mă închid în mine înc-o eră,
 ori să-mi ascult un gând ce strigă: "speră!"?

3 noiembrie 2012

când...

...tocmai îmi pusesem vălul peste ochii plini de ceaţă
când mirarea-şi umflă pieptul ca păunu-n dimineaţă
...tocmai îmi urcasem vara pe un stâlp de telegraf
când fereastra mi-o deschise ca un simplu caligraf
...tocmai colo sus urcate ziua nu le văd de soare
când coboară noaptea-n vârfuri nu le văd de felinare
...tocmai ele ca orbeţii trecători prin cuib de cuc
când se-aruncă dinspre ceruri pe pamânt frunze de nuc
...tocmai azi muri bătrânul găunos şi putrezit
când cu lama-n jugulară bietul... nu s-a mai trezit
...tocmai de la capitală i s-a-ntors copil de ţâţă
când o creangă mai uscată şi un pas călcat pe-o mâţă
...tocmai ce îl tulburară, din rodirea lui de tigvă,
când vestale nuci căzură pe pământ, pentru colivă...


Mulţi trecători

Mulţi trecători prin viaţa mea
nu mi-au atins nici trup, nici inima,
doar unul devenit însoţitor
în tristul vis lipsit de-amor
a-ncărunţit cu mine-n văi
mergând mereu pe alte căi.


Mulţi trecători ce m-au privit
ca pe-un copil sau pe-un smintit
doar unu-mi este călător
în gânduri, inimă şi zbor;
eu am rămas cu el în vis,
aşa mă simt în paradis.


Mulţi trecători m-au întrebat
prin ce coclauri am umblat,
sunt prea puţini aceia care
au un zâmbet ca o floare,
prin cuvinte calde-n zori
fac din lacrimi sărbători.


Mulţi trecători nu au aflat
de rănile ce-au supurat,
însă pe strada cu parfum
mă regăsesc mereu şi-acum
eu am aflat iubirea ce-i
printre esenţe, pe alei...